-
Ce este soia?
-
De ce ar fi consumul de soia dăunător?
-
Soia în menopauză
-
Consumul de soia și cancerul de sân
-
Soia și sindromul de ovare polichistice (SOP)
-
Consumul de soia la persoanele de sex masculin
-
Soia și afecțiunile tiroidiene
-
Consumul de soia și osteoporoza
-
Concluzii
Soia este un aliment destul e controversat.
Adesea femeile tind să evite consumul de soia deoarece au auzit/citit că poate cauza cancer de sân sau dezechilibru hormonal, iar bărbații consideră că le va fi afectat nivelul de testosteron.
Haideți să vedem împreună dacă aceste îngrijorări sunt justificate.
1. Ce este soia?
Boabele de soia sunt alimente leguminoase originare din Asia de Est.
Soia este bogată în proteine de origine vegetală și conține în proporții adecvate, toți cei 9 aminoacizi esențiali corpului nostru.
Soia este un aliment bogat în fibre alimentare, minerale – fier, mangan, fosfor, magneziu, zinc și potasiu; precum și vitamine printre care vitamina K, A, folat etc.
De asemenea, soia este o sursă proteică care vine cu un conținut scăzut de grăsimi saturate și un aliment bogat în produși cu rol antioxidant, cum sunt polifenoli – izoflavone.
Izoflavonele sunt un grup de fitochimicale pe care le găsim cu preponderență în familia Fabaceae sau leguminoase precum, boabele de soia, boabele și păstăi de fasole, năutul, arahidele, dar și în mugurii alfa alfa, trifoi, mugurii de fasole etc.
Izoflavonele au fost asociate în studii cu beneficii asupra aparatului cardiovascular și cu o rată mai scăzută de apariție a cancerului la femeile postmenopauza.
Izoflavonele prezente în soia – genisteina, daidzeina – au fost asociate cu scăderea colesterolului LDL, colesterolului total și trigliceridelor; și inhibarea dezvoltării plăcii de aterom datorită fixării de receptorii estrogenici din endoteliul vascular – agoniști estrogenici.
Izoflavonele din soia – au dovedit efecte benefice în prevenirea osteoporozei ca și consecința a deficitului estrogenic în menopauză. Acțiunea izoflavonelor este atât asupra resorbției cât și asupra formării oaselor.
2. De ce ar fi consumul de soia dăunător?
Totul se rezumă la faptul că, soia conține acești compuși numiți izoflavone (fitoestrogen) care imită estrogenul natural (endogen) al corpului nostru, așa că pentru multe persoane, prezența unui astfel de compus în alimentație poate duce la îngrijorări.
Datorită îngrijorărilor care au fost ridicate de utilizarea terapiei de substituție hormonală, în perioada postmenopauză, mai multe cercetări s-au concentrat pe beneficiul consumul de soia și a suplimentelor cu izoflavone, ca și posibilă alternativă naturală pentru a preveni unele dintre simptomele asociate menopauzei.
Dacă ne uităm la mecanismul de producere a estrogenului în corpul nostru, vedem că există două tipuri de receptori specifici pentru estrogen, numiți receptori alfa și beta. Aceștia se găsesc în proporții variabile în diferite părți ale corpului.
Izoflavonele găsite în soia sunt modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen (SERM), ceea ce înseamnă că uneori aceștia acționează ca estrogeni și alteori nu.
Un studiu a constatat că hormonul nostru natural estrogen se va lega de ambii receptori, dar izoflavonele preferă să se lege de receptorii beta; pe lângă asta, fitoestrogenul are un efect estrogenic mult mai slab decât cel pe care îl produce corpul nostru (1).
O altă îngrijorare, o reprezintă faptul că soia este unul dintre alimentele cu cea mai mare rată de modificare genetică.
Cu toate acestea, nu există dovezi care să indice efecte negative, asupra sănătății date de consumul de produse alimentare modificate genetic.
În majoritatea cazurilor, alimentele modificate genetic sunt concepute pentru a conferi culturilor trăsături specifice, cum ar fi rezistența la anumiți dăunători, ceea ce poate contribui la diminuarea necesarului de pesticide.
Mai mult, în zilele noastre multe dintre alimente au suferit modificări de-a lungul timpului, așa că, șansele de a consuma alimente modificate genetic, chiar dacă eviți soia, sunt foarte mari.
Majoritate produselor obținute prin modificare genetică, sunt utlizate pentru hrana animalelor. În US mai mult de 95% din animalele crescute pentru carne sunt hrănite cu alimente modificate genetic.
Studiile independente arată că nu există nici o diferență în modul în care alimentele modificate genetic și nemodificate genetic afectează sănătatea și siguranța animalelor (2).
De asemenea, sunt disponibile pe piață atât produse modificate genetic cât și nemodificate, iar în ceea ce privește consumul uman, majoritatea producătorilor garantează că nu utilizează produse din soia modificată genetic.
Unele persoane spun despre soia că este un aliment care îngrașă, însă aceștia nu se referă la alimentul integral, ci mai de grabă la utilizarea sa ca și aditiv în alimentele ultra procesate.
Astfel că, încercați să limitați produsele foarte procesate și să consumați soia ca și aliment integral inclus într-o dietă variată.
Ce spun studiile cu privire la siguranța consumului de soia?
3. Soia în menopauză
Stoparea ciclului menstrual din perioada menopauzei, este asociată cu niveluri mai mici de estrogen, ceea ce poate cauza adesea numeroase simptome de disconfort.
Ghidurile de management a simptomelor din menopauză includ terapia de substituție hormonală cu estrogen. Această substituție a fost în trecut asociată cu efecte adverse, cum ar fi creșterea riscului de apariție a cancerului de sân.
O meta-analiză a 15 studii, cu un număr între 30 la 252 de paciente la menopauză, arată că un consum crescut de fitoestrogen a dus la o reducere semnificativă a bufeurilor comparativ cu placebo (3).
O altă meta-analiză, care a inclus 62 de studii diferite și peste 6000 de femei, a constatat că ingestia de fitoestrogen a redus bufeurile și uscăciunea vaginală, dar nu a avut niciun efect asupra transpirațiilor nocturne (4).
Această evaluare a studiilor clinice și epidemiologice, concoluzonează faptul că, soia este un aliment sigur pentru consumul tuturor persoanelor, mai puțin a celor alergice la acest aliment.
Dozele de la care s-au observa efecte benefice au fost între 2-4 porții de soia pe zi – o porție de soia înseamnă – 240 ml de băutură de soia sau 150g de – tofu, boabe de soia, tempeh sau ”carne” de soia.
Cu toate acestea, multe din rezultatele studiilor sunt mixte, ceea ce nu susține suplimentarea cu izoflavone. Sunt necesare mai multe studii riguroase pentru a determina siguranța și justificarea suplimentării.
4. Consumul de soia și cancerul de sân
Similar cu modul în care terapia de substituție estrogenică poate crește riscul de cancer mamar la femeile post-menopauză, au fost ridicate semne de întrebare și în ceea ce privește acest risc și expunerea la estrogen de-a lungul vieții.
O revizuire a cercetărilor, a analizat 24 de studii care examinează legătura dintre soia și cancerul de sân. Opt dintre studii nu au găsit nicio legătură între consumul de alimente din soia și riscul de cancer de sân, în timp ce 12 dintre studii au constatat că există o asociere inversă între consumul de soia și riscul de cancer de sân (5).
Cu alte cuvinte, consumul de soia poate reduce riscul de cancer mamar.
O altă analiză a avut rezultate similare, care sugerează femeile care au avut o dietă bogată în soia înainte de diagnostic (definită ca 13 grame de proteine din soia pe zi) comparativ cu dietele cu aport scăzut de soia, deși nu au modificat riscul de cancer mamar inițial, au adus o scadere a riscul de deces cu 15% și recurența a cancerului cu 25% (6).
Un review sistemic și meta-analiză recentă, arată că persoanele care obișnuiau să consume soia și izoflavone au un risc mai redus de cancer de sân după menopauză (7).
În concluzie, consumul de soia este considerat sigur atâta vreme cât este făcut cu moderație (1-3 porții pe zi) și din alimente integrale, deocamdată nu avem suficiențe evidențe pentru a susține suplimentarea cu izoflavone.
Discută întotdeauna cu medicul tău, acesta îți va oferi sfaturi în conformitate cu nevoile tale individuale.
Atenție! Pacienții care au diagnostic de cancere hormono-dependente trebuie să discute întotdeauna, legat de consumul de soia, cu medicul curant și un dietetician specializat, deoarece acesta poate interacționa cu tratamentul antitumoral.
5. Soia și sindromul de ovare polichistice (SOP)
SOP este cea mai frecventă afecțiune care apare la femei de vârstă reproductivă, se estimează că 1 din 10 femei suferă de această afecțiune.
SOP este caracterizată de un dezechilibru hormonal, un nivel circulant crescut de hormoni androgeni și este adesea asociată cu rezistența la insulină.
Faptul că această afecțiune este caracterizată de un dezechilibru hormonal, duce adesea la îngrijorări cu privire la diverși disruptori hormonali, inclusiv compuși din soia.
Izoflavonele au o potență foarte mică, estimarea este între 1:10 000 și 1: 140 000 din activitatea estradiolului în sine (8).
Acest studiu publicat în ”Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism” urmăreste suplimentarea cu izoflavone (50mg/zi) la femeile cu SOP pentru 12 săptămâni. Rezultatele studiului indică:
- Niveluri scăzute de insulină circulantă
- Colesterol LDL și trigliceride scăzute
- Îmbunătățirea sensibilității la insulină și diminuarea rezistenței
- Reducerea indexului de hormoni androgeni liberi.
Un alt studiu – The Journal Of Human Nutrition & Dietetics 2018 – compară efectele consumului de proteine animale și proteine din soia la două grupuri de femei cu diagnostic de SOP. Următoarele rezultate au fost înregistrate la grupul care a consumat proteine din soia:
- Nivel mai mic al glicemiei a jeun (inainte de mancare)
- Scădere rezistenței la insulină
- Îmbunătățirea sensibilității la insulină
- Scăderea indexului de hormoni androgeni liberi.
6. Consumul de soia la persoanele de sex masculin
Rezultatele acestei meta-analize arată că nici alimentele din soia și nici suplimentele cu izoflavone nu modifică în mod măsurabil concentrațiile biodisponibile de hormoni androgeni la bărbați (9).
O meta-analiză extinsă și actualizată a studiilor clinice (2021), concluzionează că nici expunerea la soia, nici la izoflavone nu influențează profilul hormonilor sexuali la bărbați.
Această meta-analiză sugerează că, soia este asociată cu reducerea riscului de cancer de prostată (10).
7. Soia și afecțiunile tiroidiene
Atunci când vine vorba de consumul de soia și sănătatea tiroidiană, există două îngrijorări.
Prima este legată implicarea consumului de soia în apariția bolilor tiroidiene, iar a 2-a se referă la condițiile pe care o boală tiroidiană le impune asupra consumului de soia.
Într-o revizuire narativă din 2006 care a evaluat 14 studii clinice, autorii au concluzionat că nici soia, nici izoflavonele nu afectează funcția tiroidiană la indivizii eutiroidieni.
Cu toate acestea, consumul de soia poate avea efecte negative asupra unor categorii de persoane.
Soia poate afecta negativ funcția tiroidiană la persoanele cu hipotiroidism prin interferența cu absorbția hormonului tiroidian sintetic.
De asemenea, a fost demonstrat faptul că izoflavonele pot inhiba activitatea peroxidazei tiroidiene (TPO), o enzimă implicată în sinteza triiodotironinei (T3) și tiroxinei (T4), in vivo la șobolani și in vitro (11).
Goitrogenii din soia interferează cu absorbția de iod și pot exacerba deficiența acestuia, la persoanele care au un consum insuficient.
În 2015, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a efectuat o evaluare a riscului care a inclus efectul proteinelor din soia și al izoflavonelor din soia asupra funcției tiroidiene.
EFSA a concluzionat că izoflavonele din soia nu au avut efecte asupra funcției tiroidiene la femeile postmenopauză.
Însă, un review sistemic și meta-analiză recentă (2019) analizează efectul consumului de soia asupra funcției tiroidiene.
Această Meta-analiză sugerează că suplimentarea cu soia nu afectează nivelurile hormonilor tiroidieni, însă poate crește modest nivelul TSH. Studiile în vitro au demonstrat că izoflavonele inhibă peroxidaza tiroidiana (TPO), o enzimă implicată în sinteza T3 și T4.
Este important să discutați cu medicul dumneavoastră și să efectuați analizele uzuale în mod regulat pentru a diagnostica un posibil hipotiroidism subclinic și pentru a implementa măsurile de siguranță, cum ar fi:
- Evitarea suplimentelor pe bază de soia.
- Limitarea consumului de soia (1-2 porții pe zi).
- Asigurarea unui consum adecvat de iod.
- Consumul produselor din soia la o distanță cât mai mare (aporx. 4 ore) de administrarea substituției hormonale (levotiroxină).
8. Consumul de soia și osteoporoza
Fitoestrogenii din soia au o selectivitate crescută asupra receptorilor de la nivelul aparatului osos, influențând în mod pozitiv densitatea.
Acest studiu – randomizat, controlat placebo și dublu orb – confirmă efectele pozitive ale genisteinei din soia, asupra pierderii osoase observate în modelele experimentale de osteoporoză și indică faptul că fitoestrogenul reduce resorbția osoasă și crește formarea osoasă la femeile aflate postmenopauză.
Prezenta meta-analiză relevă faptul că izoflavonele din soia cresc densitatea minerală osoasă și scad markerul de resorbției osoasă.
9. Concluzii:
Încorporarea alimentelor disponibile pe bază de soia (lapte de soia, tofu, soia, tempeh, edamame) este o modalitate excelentă de a obține proteine, fier, calciu și grăsimi sănătoase în dietă – din surse vegetale.
Consumul unei cantități moderate de alimente din soia nu crește riscul de cancer de sân, endometru – sau a alte tipuri de cancer, în unele studii având chiar un efect invers.
O cantitate moderată – înseamnă – până la două porții pe zi de alimente din soia integrală, cum ar fi tofu, lapte de soia și edamame (12).
Deși datele sunt încă destul de controversate, sursele care asigura date nutriționale de la Harvard School of Public Health, o resursă online de cercetare și academică pentru consumatori și profesioniști, subliniază, următorul punct:
„Soia este un aliment unic, care este studiat pe scară largă pentru efectele sale estrogenice și antiestrogenice asupra organismului. Studiile pot prezenta concluzii contradictorii despre consumul de soia, dar acest lucru se datorează în mare parte variațiilor din studiile.
Rezultatele studiilor populaționale recente, sugerează că soia are un efect benefic sau neutru asupra diferitelor afecțiuni de sănătate. Soia este o sursă de proteine densă în nutrienți, care poate fi consumată în siguranță de câteva ori pe săptămână și este susceptibilă să ofere beneficii pentru sănătate – mai ales atunci când este consumată ca alternativă la carnea roșie și procesată. ” (13)
În cele din urmă, la fel ca în cazul oricăror recomandări alimentare, cel mai bine este să includeți în alimentație soia din surse de alimente integrale/ întregi – înainte ca acestea să fie prelucrate cu adaos de substanțe (de exemplu, sodiu, modificatori, conservanți) sau îndepărtarea substanțelor nutritive benefice (de exemplu, fibre, izoflavone) care modifică densitatea nutrienților din alimente.
Bibliografie:
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14664520/
- https://www.fda.gov/food/agricultural-biotechnology/gmo-crops-animal-food-and-beyond
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25263312/
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27327802/
- https://www.tandfonline.com/doi/full/10.3109/09637486.2014.950207?scroll=top&needAccess=true
- https://www.mdedge.com/familymedicine/article/103069/womens-health/does-high-dietary-soy-intake-affect-womans-risk-primary
- (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30382332/
- https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/phytoestrogen
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19524224/
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19211820/
- https://www.nature.com/articles/s41598-019-40647-x
- https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/expert-answers/soy-breast-cancer-risk/faq-20120377
- https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/soy/
